Powered By Blogger

joi, 14 iulie 2011

La limita dintre bine și rău.

Eterna țigară,același fum, învăluind amintirile și trecutul, făcând ca prezentul și viitorul să fie singurele care contează.
Probabil luăm decizii mult prea repede, lăsându-ne purtați de instincte. Dar instinctul meu nu dă greș niciodată, el îmi spune acum că am făcut bine. Poate mulți nu mă înțeleg, dar sunt sigură că tu o faci. Sunt convinsă că tu poți înțelege, că tu mă poți iubi exact așa cum sunt cu tine, fără să mă ascund, fără subîntelesuri și fără fum, cu aceleași cicatrici știute doar de tine. Știi că deciziile mele sunt întotdeauna luate gândindu-mă la tine, și chiar dacă mă cerți că nu fac bine, știi de fapt că o fac doar pentru tine.
Nu te vei întoarce niciodată și știu asta. Își este teamă,mult prea teamă de golul imens din sufletul meu, pe care tu l-ai lăsat acolo când ai plecat, gol pe care doar tu îl poți umple, așa cum ai spus.
Nu îți pot spune niciodată ceva relativ, pentru că tu știi deja ce vreau să spun, tu știi întotdeauna ce simt și ce vreau. Dar niciodată,niciodată nu faci nimic. Întotdeauna aștepți,aștepți și asta mă omoară.
Voi fi a ta oricum. Deși tot ce simt eu, tu lași în drum, în praf de amintire.
Vorbele îmi sunt vânt nebun.În baloane de săpun...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu