Suflet sau rațiune?...

Alb peste tot.Copii peste tot.Grabă pretutindeni.Nimic concert.
Mereu văd oameni alergând în stânga și în dreapta și mă întreb dacă ei chiar au un scop sau le este obișnuință.
De ce cele mai multe ori alergăm după lucruri total inutile, fără sens, doar pentru a avea un scop. Dar care este de fapt scopul în viață? Scopul ni-l alegem singuri. Nu există alegeri bune sau proaste, ci doar alegeri. Alegerile noastre pe care trebuie să ni le asumăm.
"Îl cuprinsese o liniște plăcută, asemănătoare somnului.Acum știa,acum nu mai exista nicio îndoială.Da, se va căsători cu ea. Va fi a lui, va fi alături de el pentru totdeauna. S-a sfârșit cu dorul, s-a sfârșit cu neliniștea, cu îndoielile și suferințele.
Să-i spună nebunie cine-o vrea!dar îi vor spune așa numai cei care nu știu ce nebunie, ce nebunie disperată e lupta împotriva iubirii!
Ce crimă e!Are omul dreptul să-și smulgă din piept cel mai bun, cel mai nobil și cel mai frumos sentiment? Cine știe...Poate singurul sentiment care ne justifică existența, care reprezintă bogăția sufletului nostru?...Să-l calci în picioare, să-l distrugi, să te lepezi de el...?În numele cărei rațiuni?...Ca să obții prețuirea oamenilor?Ce prostie!Să renunți pentru alții la tine, să renunți la ce-i mai important în tine,la propria-ți fericire?!"
Iubirea...?Ea poate fi unul dintre scopurile tale, dar probabil cel mai greu de îndeplinit.Să-ți găsești sufletul rătăcind cine știe pe unde, să-l aduni, să-l vindeci, să-l înțelegi și , mai apoi,din obsesie,teamă și oboseală, să-l domesticeși și să-l faci sclavul deciziilor tale...De ce trebuie sufletul să se supună rațiunii?El este separat întru-totul de rațiune și legi, de supunere și înfrânare. Sufletul este cel care ne face să FIM. Este cel care ne face să SIMȚIM.
Dar noi, noi ce facem cu sufletul?
Îl înecăm, îl amăgim, încercăm să-l supunem, să-l tratăm ca pe un bolnav, încercăm să-l facem una cu rațiunea.
Sufletul nu se supune regulilor noastre sau logicii noastre. El se supune dorințelor noastre cele mai ascunse.

Cum îl putem vindeca? E simplu. Renunțând la prejudecăți. Lăsându-l liber să hoinărească în căutarea dorințelor.
El este singurul care poate atinge culmile cele mai înalte ale iubirii. Testează-l! Eliberează-l!
Hoinărește odată cu el!
Simte! Trăiește!